Reazem simplu, STATICA RIGIDULUI referat


reazem simplu

Echilibrul rigidului supus la legături ideale fără frecare 6. Legăturile rigidului La fel ca şi în cazul punctului material, în cazul rigidului supus la legături se utilizează axioma legăturilor pentru a înlocui constrângerile prin forţe cu efect mecanic echivalent.

Sub acţiunea forţelor exterioare şi de legătură putem considera că avem de-a face cu un rigid liber iar ecuaţiile de echilibru care se vor scrie vor fi 6. Dacă în cazul unui rigid liber erau nevoie de şase parametrii independenţi pentru a-i descrie poziţia de echilibru, în cazul unui rigid supus la legături, acestea suprimă anumite posibilităţi de mişcare ale rigidului şi, ca urmare, numărul de parametrii independenţi pentru descrierea poziţiei de reazem simplu va scădea. În schimb vor apărea forţe de legătură necunoscute.

Recommended

Dacă numărul de forţe de legătură şi reazem simplu de parametrii independenţi necesari pentru descrierea poziţiei în spaţiu este de şase, problema determinării poziţiei de echilibru şi a necunoscutelor forţe de legătură este, în general, determinată există totuşi cazuri în care este nedeterminată sau imposibilă.

Dacă numărul necunoscutelor reacţiuni împreună cu numărul de parametrii independenţi pentru descrierea poziţiei de echilibru este mai mare de şase problema este nedeterminată iar dacă este mai mic problema este imposibilă corpul nu reazem simplu rămâne în echilibru, trebuie considerate în acest caz ecuaţiile de mişcare.

În aplicaţiile tehnice se întâlnesc cu precădere câteva tipuri de legături care vor fi descrise în cele ce urmează.

reazem simplu

Reazemul simplu Fig. Reazem simplu În cele ce urmează considerăm un rigid care se sprijină pe o suprafaţă rigidă, fără frecări. Suprafaţa corpului şi suprafaţa pe care stă vor fi în contact într-un punct prin care se poate duce un plan tangent la cele două suprafeţe. Tot în punctul de contact se poate duce normala comună la cele două suprafeţe.

reazem simplu

Rigidul considerat este deci împiedecat, datorită suprafeţei pe care se sprijină, să se deplaseze după o direcţie normală la suprafeţele în contact, în punctul considerat. În acest caz se poate înlocui reazemul cu o forţă normală la cele două suprafeţe, care va împiedeca rigidul să trecă prin suprafaţa de sprijin.

reazem simplu

Mărimea acestei reacţiuni trebuie să fie atât cât să împiedece orice mişcare după direcţie normală a rigidului Efectul mecanic al constrângerii şi al forţei de reacţiune să fie acelaşi. În fig.

reazem simplu

Datorită faptului că deplasarea după o direcţie este împiedecată, pentru descrierea poziţiei unui rigid vor fi necesari numai 5 parametrii scalari dar va interveni în plus o necunoscută, forţa de legătură normală. Un reazem deci va scădea numărul de parametrii independenţi necesari pentru descrierea poziţiei rigidului cu o unitate dar va introduce în plus o necunoscută, valoarea forţei de reacţiune.

Reazeme şi reacţiuni Corpurile solide care sunt desemnate să preia diverse încărcări trebuie să-şi păstreze, pe parcursul funcţionării ansamblului din care fac parte, o poziţie bine stabilită, adică să le fie împiedicate deplasările nedorite. Dacă rezultanta R1 a unui sistem de forţe care acţionează asupra unui corp solid este diferită de zero, atunci corpul respectiv se va deplasa prin translaţie, pe direcţia şi în sensul rezultantei R1.

În general, probleme în care reazem simplu reazeme sunt determinate dacă numărul acestora nu este prea mare. În cazul în care sprijinul se face pe o suprafaţă care are în punctul de contact punct singular un vârf sau un colţ sau în cazul în care rigidul are un punct singular care este punctul de contact cu suprafaţa fixă, atunci direcţia reacţiunii este determinată de normala la cealaltă suprafaţă a rigidului sau a planului de sprijin.

  1. 6b - ~~~~~~~~~~~ MECANICA. STATICA. ~~~~~~~~~~~ Autor:Sorin VLASE ~~~~~~~~~~~
  2. STATICA RIGIDULUI referat
  3. Tratament pentru artroza de gradul I
  4. Reazemul simplu Reazemul simplu Reazemul simplu este o legatura care obliga un corp, solid rigid, sa fie in contact cu un alt corp, de asemenea solid rigid, zona de contact avand dimensiuni neglijabile in comparatie cu dimensiunile corpului.
  5. Reazeme, incastrare, imbinare legatura
  6. Boala articulației de gâște

În acest caz normala la suprafaţa barei va determina direcţia reacţiunii NB. Legături unilaterale şi bilaterale O aplicaţie simplă este prezen-tată în fig. Ne reazem simplu problema determinării reacţiunilor care apar în reazeme.

După direcţia barei nu acţionează forţe, deci ecuaţiile de echilibru după axa Ox sunt identic satisfăcute. Se scriu ecuaţiile de echilibru după direcţia forţelor: şi ecuaţia de momente în punctul A: Ecuaţia de momente ne dă imediat: de unde, introducând în suma proiecţiilor după axa Oy, se va obţine: Aplicaţii: 1. O bară omogenă de lungime 2L, de secţiune constantă şi de greutate G se sprijină pe doi pereţi aflaţi la distanţa a ca în fig.

reazem simplu

Să se determine unghiul făcut de reazem simplu cu orizontală în momentul echilibrului Fig. Scriem ecuaţiile de echili-bru: Din ecuaţia a doua rezultă: şi înlocuind în ecuaţia de momente a treia dureri articulare la nivelul gurii obţine: sau:.